Într-o sâmbătă după amiază, bunica l-a invitat pe nepotul ei la Sala Sporturilor unde avea să fie prezentat un film creștin. Mulți bunici şi-au adus nepoții ca să vadă acest film. Bunica era organista bisericii. Tom a crescut într-o familie creștină și atât părinții cât și bunicii erau implicați în activitățile bisericii. În după amiaza aceea, vizionând acest film, nepotul a văzut problemele adolescenților răzvrătiți și a înțeles mesajul Evangheliei. În timp ce asculta mesajul, Toma a înţeles că este pierdut și s-a speriat, deoarece și-a dat seama că nu poate să intre în cer sau să fie gata când trâmbița va suna, doar pentru că este nepotul bunicii sau pentru că părinții lui slujesc în biserică. El și-a dat seama că este păcătos și are nevoie să-L primească pe Domnul Isus ca Mântuitor al lui.
Ca adolescent, Toma nu a făcut lucruri ieșite din comun, dar nici nu putea spune că este gata să se întâlnească cu Domnul; el a înțeles că toți au păcătuit (inclusiv el) și sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu (Romani 3:23). A înțeles că plata păcatului este moartea și darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru (Romani 6:23). Toma L-a primit pe Domnul Isus ca Mântuitor, păcatele i-au fost iertate și a devenit copilul lui Dumnezeu. El a înțeles că aceasta îi asigură întâlnirea glorioasă cu Domnul pentru a fi totdeauna cu El.
Tânărul Toma este recunoscător bunicii care l-a adus la aceea întâlnire și își aduce aminte cu plăcere de tot ce au însemnat părinții și bunica pentru viața lui. Deși avea doar 9 ani când L-a primit pe Domnul în inima lui, amintirea acelei zilei a rămas vie de-a lungul anilor. Viața lui s-a schimbat. Bunicii și părinții pot fi un exemplu călăuzitor pentru copii și nepoți, dar hotărârea este personală. Mărturisirea că Isus este Domnul și iertarea păcatelor care o însoţeşte aduc bucurie și direcție în viață. Creștinii sunt încurajați de cuvintele apostolului Pavel care a scris despre promisiunea Domnului Isus că va veni şi ne va lua la Sine. Apostolul Pavel scrie că nu dorește să fim în necunoștință cu privire la acest eveniment: „Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde” (1 Tesaloniceni 4:13). Creștinii din Tesalonic se temeau că fraţii şi surorile care au murit în Hristos nu vor fi prezenţi la răpirea Bisericii. Apostolul Pavel a aflat despre această temere a lor și le-a prezentat adevărul. Le-a explicat că „adormirea” pentru copiii Domnului este de fapt moartea fizică – separarea sufletului de trup – dar la răpire, trupurile noastre vor fi schimbate și reunite cu sufletul mântuit. La a doua venire a Domnului Isus cei care au murit în Domnul și credincioșii care vor trăi pe pământ atunci vor fi luați împreună în văzduh pentru a se întâlni cu El.
Nădejdea noastră este aceasta: „Dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi, împreună cu Isus, pe cei ce au adormit în El” (1 Tesaloniceni 4:14). Credința în Domnul Isus ne asigură o trăire în Hristos aici pe pământ, întâlnirea cu El la răpire și viitorul veșnic împreună cu Domnul. Cât de important este să înţelegem Cuvântul lui Dumnezeu încă din copilărie, să credem că Isus a murit și a înviat pentru noi, că El este Acela care iartă păcatele, dar ne dă și o viață nouă și ne garantează veșnicia împreună cu El. Cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu şi împlinirea acestuia în viaţa noastră de fiecare zi ne oferă nădejdea întâlnirii cu Isus atunci când va veni să-i ia pe ai Săi la Sine.
Să cântăm împreună această cântare:
Când trâmbiţa Domnului sus din ceruri va suna
Şi ziua aceea mare va sosi,
Şi când credincioşii toţi în jurul Lui s-or aduna
Cântând slavă Lui, şi eu acolo-i fi!
/: Când se vor citi numele, :/ x 3
Slavă Domnului că eu acolo-i fi!
În ziua când sfinţii Domnului din morţi vor învia
Şi în nemurire vor fi îmbrăcaţi;
Când ei se vor desfăta cu toţii în lumina Sa,
Slavă Lui că eu voi fi cu cei curaţi!
Când a Domnului mireasă sus în ceruri va intra
Şi în cortul Lui cel sfânt va locui;
Când cununi de aur sus în slava mare vom purta
Slavă Lui, între cei sfinţi şi eu voi fi!
/: Când Isus pe-ai Săi îi cheamă, :/ x 3
Eu prin harul Domnului voi fi prezent!
„Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte” (1 Tesaloniceni 4:16 18)
Prezența Domnului Isus în viața mea prin primirea lui ca Mântuitor al meu, prin credință, îmi oferă pacea, liniștea şi încrederea necesară în așteptarea venirii Domnului nostru Isus Hristos.