„Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este Legătura desăvârşirii.” [Coloseni 3:14]
Cei mai mulţi oameni, dacă sunt întrebaţi despre relaţia lor de căsătorie răspund: „la noi este bine!“. Mulţi cred că a spune că au o relaţie „normală” este suficient. Chiar cei care au o relaţie cu adevărat bună în căsătorie mărturisesc că de multe ori sunt iritaţi, frustraţi de partener, în relaţiile lor de căsnicie. Ceea ce nu realizează mulţi este că atunci când este vorba despre căsătorie, răspunsul: „Am probleme!“ sau „Este bine!“ nu sunt suficiente. În căsătorie dragostea trebuie să crească o dată cu trecerea anilor, dar această creștere a dragostei are loc atunci când soțul și soția lucrează la dezvoltarea continuă a relaţiei lor.În majoritatea căsătoriilor problemele încep cu lucruri minore: un telefon care trebuia să-l primească unul dintre soți şi nu l-a primit, dezordine pe birou, discuții privtoare la responsabilităţile fiecăruia etc. Nu lăsați ca lucrurile mici să întrerupă o relaţie care trebuie menţinută printr-o dragoste continuă unul pentru celălalt. În continuare aş vrea să împărtăşesc câteva principii pe care le practic pentru a menţine căsătoria şi relaţia mea cu Mia. Aceste principii ni le-am propus încă de la începutul căsătoriei noastre.O slujire fără pretenţiiÎn căsătorie există pericolul de face o listă cu ceea ce ai făcut, cum ar fi: eu plătesc datoriile, eu spăl vasele, eu spăl rufele, eu fac baie copiilor. Fiecare are lista proprie. Aceste liste nu fac altceva decât să-ţi aducă aminte ţie cât de mult munceşti şi că celălalt „profită” de slujirea ta. În căsătorie toate lucrurile sunt împreună; din dragoste pentru celălalt, tot ce văd de făcut şi pot face, voi dori să fac. Contribuţia la bunul mers al căsniciei nu constă într-o listă de îndatoriri, ci în dorinţa sinceră de a sluji celuilalt. În momentul în care te gândeşti ce face şi ce nu face celălalt, începi să devii frustrat şi să laşi să pătrundă în mintea ta gânduri de tulburare, care îți vor afecta relaţia cu soția ta/soțul tău. Când începi să gândeşti: asta nu este drept, eu fac prea mult etc., laşi ca lucrurile şi slujirea ta, care au fost făcute din dragoste, să devină o piedică în creşterea dragostei.Fericirea mea nu depinde de slujirea celuilaltCântecele şi mesajele sau reclamele pe care le auzi sunt, de obicei, de forma: „Aceasta mă face fericit, el/ea mă face fericit“. În multe căsătorii problema constă în faptul că partenerul exercită presiune asupra celuilalt ca să-l facă fericit. S-ar părea că aşa este normal, dar, de fapt, responsabilitatea mea este să-l fac pe celălalt fericit. În caz contrar, începi să o compari pe soţia ta cu o altă persoană, sau să judeci acţiunile ei: asta mă face fericit, asta nu mă face fericit. Apoi te gândești: Dacă ea ar acţiona diferit în această situație, aş fi fericit, şi astfel aştepţi o continuă schimbare la celălalt. Vorbirea devine atunci: nu eu, ci ea este de vină. Chiar dacă partenerul doreşte să te facă fericit, în relația voastră vor exista și evenimente care te vor dezamăgi. Nu spun că partenerul de viaţă nu are niciun rol în fericirea ta, dar eu am înţeles că responsabilitatea mea este să fac fericit pe celălalt şi aceasta de fapt mă face fericit. Când viaţa nu se ridică la înălțimea visărilor sau gândurilor mele, trebuie să mă ajustez, să văd lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu, în rolul şi chemarea pe care mi le-a dat. De multe ori alegerile pe care le facem în diferite situaţii sunt dificile, neconfortabile, dar aceste decizii trebuie luate după voia lui Dumnezeu, în folosul celuilalt. Ascultarea de Dumnezeu îmi aduce fericire; această atitudine îi comunică partenerului de viaţă că îl accept aşa cum este, îl iubesc pentru cine este şi nu neapărat pentru ceea ce face. Dintr-o dată eu sunt eliberat de aşteptările mele şi realizările celuilalt; înţeleg că el poate să greşească, după cum şi eu pot greși. Cu toate acestea, nu mă las condus de emoţii şi nu mă las dezamăgit din cauza unor aşteptări neîmplinite, ci voi continua să zidesc relaţia cu soția mea pe baza dragostei, înţelepciunii, responsabilităţii şi cinstei pe care i le datorez pentru că am ales-o să-mi fie parteneră de viaţă.Acceptă slăbiciunile tale şi ale celuilaltPoţi să iubeşti mult pe cineva şi, totuşi, anumite lucruri simple din viața acelei persoane să te irite, să te deranjeze. De exemplu: tubul pastei de dinţi strâns la mijloc, lipsa ocazională de hârtie de igienică, lada cu gunoi plină etc. Aceasta nu înseamnă că nu doreşti ordine şi ca lucrurile să fie aranjate frumos. Dacă laşi aceste lucruri să te irite de fiecare dată, aceste iritaţii pot duce la discuţii, care duc în continuare la ceartă, iar aceasta duce la amărăciune, care te întinează şi poate întina și pe cei din jur. Renunțarea la aşteptări și încercarea de a face rânduială fără a te lăsa iritat pot rezolva mult mai uşor micile probleme şi prin această atitudine arăți celuilalt că relaţia voastră este mai importantă decât nişte lucruri care deranjează.Discută cu partenerul toate lucrurileEste trist când soţul sau soţia se ascund unul de celălalt, le este greu să-și ceară scuze, să recunoască când au greşit sau să-şi exprime deschis sentimentele. Am auzit o dată o discuţie când soţia încerca să-şi ceară scuze soţului pentru că se simţea vinovată de faptul că a neglijat treburile casei. El nici măcar n-a băgat-o în seamă, nu s-a uitat la ea, ci a ignorat-o pur și simplu. Soția a rămas dezamăgită şi cu o inimăîngreunată. După ce am discutat cu soțul am înţeles că lui i-a părut bine că ea s-a simţit vinovată, dar nu a ştiut cum să o ajute, cum să răspundă în situația în care ea şi-a exprimat sincer simţămintele. O astfel de atitudine nu ajută la creşterea dragostei, ci la o agravarea problemelor. Fiecare din noi greşim şi, aşa cum dorim să fim iertaţi, tot aşa şi noi trebuie să îl acceptăm pe celălalt şi să îl iertăm. Acceptarea şi iertarea în relaţia de căsătorie este o deprindere absolut necesară pentru că dragostea nu vânează greşelile, ci le acoperă şi doreşte să ierte pe celălalt, în orice situaţie. Tandreţea, gingăşia, bunătatea sunt lucruri de care partenerul nostru de viaţă are nevoie pentru a se simţi în siguranţă – acceptat şi nu abuzat verbal sau emoţional. O îmbrăţişare la momentul potrivit topeşte orice sentiment de reţinere sau închidere în sine. Orice acceptare în comunicare, în exprimarea sentimentelor este o excelentă oportunitate de a creşte în dragoste unul faţă de altul, de a arăta bunătate față de celălalt. Prin aceasta comunici soției sau soțului că şi tu ai nevoie de aceeaşi atitudine. Comunicarea în căsnicie trebuie să fie întotdeauna deschisă.Petrece timp numai cu partenerul tăuCu cât înaintez în vârstă, cu atât îmi dau seama că sunt mai copleşit de responsabilităţile vieţii şi timpul parcă zboară tot mai repede. Neintenţionat mă trezesc că mă apuc de una, de alta, timpul zboară şi, dacă nu iau hotărâri ferme, şi timpul meu de părtăşie cu soţia s-a dus. Din zi în zi văd că este mai important să am un timp pe care să-l petrec împreună cu soția mea pentru ca relaţia noastră să rămână puternică. Oricât aş fi de ocupat îmi dau seama că trebuie să-mi ajustez programul, să stabilesc limite şi să renunț la lucrurile care îmi fură timpul şi ar putea să-mi influențeze negativ relaţia mea de dragoste cu aceea pe care Domnul mi-a dat-o să mă bucur şi cu care am dorit şi am aşteptat să fiu împreună toată viaţa. De acest lucru mi-am dat seama când cineva mi-a spus: „Gândeşte-te la un eveniment deosebit din căsătoria ta”. Tot timpul m-am simţit bine şi mi-a plăcut să fiu împreună cu soţia mea, dar aniversarea căsătoriei noastre este o aducere aminte a evenimentelor plăcute pe care le-am trăit împreună.Fii pozitiv în relaţia taUn alt pericol care amenință relaţia soţ-soţie este atitudinea negativistă continuă a unuia dintre soți, care folosește expresii de tipul: „n-ai făcut…”, iar ai uitat…”, „aşa eşti tu…” etc. Astfel te programezi singur să vezi lucrurile negativ, stare care va influența simţămintele tale şi, bineînţeles, şi ale celuilalt. Atunci când dragostea îmi modelează atitudinea şi vorbirea, nu am o atitudine critică față de celălalt pentru că nu a făcut un lucru sau altul şi de aceea nu este bine, căci de fapt o atitudine negativă arată că celălalt este neglijent sau nu face bine ceea ce face. Când evit discuţii de genul acesta, de fapt şi eu am mai multă energie şi partenerul de viaţă priveşte responsabilităţile cu realism, nu ca o performanță, ci ca o ocazie de a construi un cămin fericit, cu o bună comunicare, cu dragoste care duce la zâmbete, la joacă, la bucurie, care te face să rămâi cu acel simţământ tineresc. Căsătoria este cel mai bun lucru care mi se poate întâmpla; este prietenie, armonie, nu văd nici un risc în ea, perseverez cu răbdare şi cu dorinţa de a dărui şi a mă dărui şi orice primesc este un prilej de bucurie. De fapt, eu aştept numai lucruri bune căci dragostea nu se gândeşte la rău. În fiecare zi o înţeleg mai mult pe soţia mea, știu mai bine cum să-i satisfac nevoile, aşa cum mă îngrijesc pe mine, cum să îmbunătăţesc comunicarea, cum să o respect şi cum să mă dăruiesc. Fac aceasta pentru că înţeleg ainima ei largă, darnică, valoarea vieţii împreună şi satisfacţiile pe care le am în căsnicie.Ură și iubireCând ai ură în inima ta, nu poți să ierți,Când nu poți să ierți, nu poți să uiți,Când nu poți să uiți, îți aduci mereu aminte,Când îți aduci mereu aminte, nu ai bucurie,Când nu ai bucurie, nu ai pace,Când nu ai pace, ai tulburare,Când ai tulburare, îi tulburi pe cei din jurul tău,Când cei din jurul tău sunt tulburați, apar nemulțumiri,Când apar nemulțumiri, oameni cârtesc ,Când oameni cârtesc, apar certuri,Când apar certuri, biserica/familia se destramă,Când acestea se destramă, Diavolul are câștig de cauză.Când ai iubirea lui Dumnezeu în inima ta, poți să ierți,Când poți să ierți, poți să uiți,Când poți să uiți, nu-ți mai aduci aminte,Când nu-ți aduci aminte, ai bucurie, Când ai bucurie, ai pace,Când ai pace, răspândești în jurul tău armonie,Când cei din jurul tău sunt în armonie, sunt mulțumiți, Când toți sunt mulțumiți, slăvesc pe Dumnezeu,Când toți slăvesc pe Dumnezeu, Dumnezeu dă binecuvântare,Când Dumnezeu dă binecuvântare, biserica/familia înflorește,Când acestea înfloresc, Dumnezeu este Suveran.
